Pana atunci incercasem de toate, de la sunete albe, la complet liniste si intuneric noaptea, la leganatul in brate, pe picioare, orice doar sa doarma si noptile. Cum am reusit sa ii schimb inapoi somnul?
Peste zi incercam sa pastrez o atmosfera mai "agitata", nu faceam intuneric si complet liniste, iar noaptea trageam perdelele, lasam aprinsa doar lampa de veghe si faceam liniste. Bun, partea aceasta era rezolvata. Cum o dezvat de "zgaltait"? Da, pe Karla nu trebuia sa o leagan, ci aproape sa o zgaltai. De cate ori ma vedeau bunicii Karlei, mereu imi spuneau ca nu mai am nevoie de Zumba la ce "dans" fac cu Karla ca sa adoarma. Si culmea, doar acest zgaltait functiona si doar eu ii stiam "coregrafia". Se intampla de multe ori sa dansam si cate 30-45 minute, doar sa adoarma. Ea adormea repede, dar de cum ma opream, Karla facea niste ochi mari cat cepele si se uita la mine drept in ochi ca si cum m-ar fi intrebat "Mami, de ce te-ai oprit?". Sa nu iti mai spun cum o asezam pe pat sau in cosul de bebelusi. Era etapa in care ma transformam in ninja sau inchipuie-ti un video dat pe slow motion, fooooarte slow motion. Ma opream din leganat, asa am sa il numesc, desi numai leganat nu era ce faceam eu acolo, vedeam ca e adormita bine si ma aproapiam de pat sau cosulet. Aici incepea greul. O lasam in jos catre pat cat de incet se putea, apoi cu o mana (cea libera) ii sprijineam corpusorul astfel incat sa ajunga in pat intr-o parte. Gata, am pus-o pe pat! Doarme! Ce ma fac cu mana care a ramas sub ea? Aici iesea la iveala ninja din mine si cu precizia unui chirurg in plina operatie pe cord deschis, incercam sa imi sustrag mana, astfel inca sa nu o trezesc. In 20% din cazuri reuseam, in restul.... "Sh sh sh sh sh, dormi puiul mamei!", dar Karla deschidea ochii mari si o luam de la capat cu leganatul. Uite asa ajungeam sa o tin in brate si cate 2-3 ore, numai sa o vad dormind si odihnindu-se si uitand complet de nevoile mele fizice sau fiziologice.
Pe Karla au chinuit-o colicii aproximativ 7 saptamani, nu e foarte mult, insa a fost intens. Plangea si se arcuia miculuta mea si eu plangeam odata cu ea. Tocmai de asta preferam atunci sa o tin in brate cat de mult, doar sa o vad dormind. Dupa cele 7 saptamani de colici, de nedormit, de leganat aproape continuu, am decis impreuna cu Szabi ca e momentul sa o obisnuim in patutul ei si sa incercam sa o dezvatam de leganat. Szabi era increzator ca tot ceea ce citisem noi, toate metodele daca le vom incerca, vom reusi. Eu pe de alta parte eram sceptica. Nu suportam sa o las pur si simplu sa planga pana adoarme, precum citisem despre tehnica "cry it out", asa ca am inceput prin a-i face masaj Karlei pana adoarme, apoi am incercat sa ii cant, sa ne jucam, sa o invelesc in paturica, de toate doar sa nu o mai "dansez". Era extrem de obositor si fiind si vara, eu ajungeam bob de apa pana adormea Perluta. Dupa cateva incercari, imi venea sa renunt si i-am si spui lui Szabi ca eu ma conformez si o voi legana pana la 1 an, 2, 3...18 cat va fi cazul pentru ca nimic nu functiona. Har Domnului ca Szabi nu m-a lasat sa renunt si am decis sa incercam si tehnica "cry it out" si sa ii formam o rutina inainte de somn. In prima seara, i-am spus sotului sa ma lege daca trebuie, pentru ca mai mult de 2 minute nu voi rezista sa o aud plangand pe Karla si cu siguranta voi intra sa o iau in brate, sa o linistesc si apoi..... Sa o leagan. Zis si facut. Plangea Karla... Si plangea.. Si plangeam si eu in bucatarie si ma holbam la ceasul de pe perete. Intram in camera cu randul, cand Szabi, cand eu si amandoi o mangaiam, o alinam cu vorbe, dar nici unul nu o scoteam pe Karla din patut. In prima seara trecusera 16 minute pana s-a facut liniste. Tin minte ca mi-am scos papucii de casa si foarte tiptil am intrat la Karla in camera si m-a busit plansul: dormea! Pentru prima data Karla dormea fara leganat ore in sir, fara a ma chinui sa o asez apoi in cosulet sau pe patul nostru... Dormea! Wow!
A doua seara. Baita, masaj, papat... Somn. De data asta, eram mai optimista si eu si intr-adevar, dupa 13 minute de plans Karla dormea. In sfarsit, dupa 4 zile in care timpul de plans devenea tot mai scurt, Karla adormea singura in patutul ei, fara leganat, fara plans. Noi eram multumiti, ne puteam si noi odihni mai bine, dar si pitica. Abia dupa ce am culcat-o in patutul ei am realizat ca se odihneste mult mai bine singura, decat cum dormea cat eram amandoua in acelasi pat. Nu, nu doarme nici acum la 7 luni toata noaptea fara intreruperi, dar dormim mult mai bine decât inainte.
Ma bucur ca si eu si Szabi ne-am ascultat instinctele si am decis sa o mutam pe Karla in patutul ei, desi am fost ambii criticati. Inca o data, am ascultat sfaturi si pareri necerute, insa noi am facut tot cum am gandit-o noi. Cum si de ce am fost criticati? Iti spun acum.
In primul rand, am fost criticata eu. Cum "dorm" linistita stiind ca micuta e in patul ei "rece" si mai ales, in camera ei? Cum pot sa o dezlipesc de mine, cand ea a crescut 9 luni in pantecul meu si eu o despart brusc?( Pai... Cand am nascut-o, i-au taiat cordonul ombilical, nu mai suntem una si aceeasi, doi intr-una etc - just a joke). Ei bine, draga mea, cateodata e bine sa asculti si nevoia copilului tau, nu doar nevoile tale. Da, simteam si eu ca as dormi cu ea, sa o simt langa mine, pe mine, la mine in brate, dar Karla nu se odihnea mai deloc asa. La fiecare miscare de a mea in pat, ea incepea sa se miste, sa se agite ca intr-un final, sa se trezeasca.
De ce sa o chinui? Pentru o dorinta de a mea de a o sti langa mine? Pentru ca e la moda "co-sleeping-ul"? Pentru ca in era noastra a fi mama inseamna doar alaptarea si dormitul cu bebele langa tine? Sau pentru ca nu sunt o mama buna si aleg confortul meu? Nu mami. Nu dormitul claie-gramada te face mama, mai ales cand nu e un lucru benefic pentru bebelusul tau. Nu suntem parinti rai, denaturati din cauza faptului ca nu dormim cu Karla. Doamne iti multam' s-au inventat monitoarele audio-video, auzim si vedem orice miscare a Karlei.
Iti las niste poze din perioada cand stateam nemiscata cateva ore pentru ca micuta sa se poata odihni si apoi si unele din perioada "patut". Pupici
